Parlamentul României

Lege nr. 303
din 28 iunie 2004
privind statul magistraţilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29 iunie 2004


   Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   TITLUL I
 Dispoziţii generale
   CAPITOLUL I
 Principii
   Art. 1.- (1)Justiţia se înfăptuieşte de judecători în numele legii şi are ca scop apărarea ordinii de drept şi garantarea respectării drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor.
   (2)Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
   (3)Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.
   Art. 2.- Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor.
   Art. 3.- (1)Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.
   (2)Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
   Art. 4.-(1)Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
   (2)Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
   Art. 5.- (1)Magistraţii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei de magistrat şi să participe la formarea profesională continuă.
   (2)Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
 

   CAPITOLUL II
 Incompatibilităţi şi interdicţii
   Art. 6.- Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, în condiţiile legii.
   Art. 7.- (1)Magistraţilor le este interzis:
   a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
   b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
   c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
   d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
   (2)Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (1) lit. c), magistraţii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
   Art. 8.- (1)Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice.
   (2)Magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare activităţi cu caracter politic.
   (3)Magistraţii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
   Art. 9.- (1)Magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
   (2)Magistraţilor nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele rezolvate de ei.
   (3)Magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
   (4)Magistraţilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă magistraţilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.
   Art. 10.- (1)Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
   (2)Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale, cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului.
   (3)Magistraţii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.

   TITLUL II
 Cariera magistraţilor

   CAPITOLUL I
 Recrutarea şi formarea profesională iniţială a magistraţilor

   Art. 11.- Recrutarea magistraţilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.
   Art. 12.- Recrutarea şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de magistrat se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
   Art. 13.- (1)Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
   (2)La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
   a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
   b)este licenţiată în drept;
   c)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
   d)cunoaşte limba română;
   e)este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.
   Art. 14.- (1)Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se aduc la cunoştinţă printr-un comunicat de presă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
   (2)Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
   (3)Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
   (4)Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţă publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
   (5)Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (4) fiind aplicabile în mod corespunzător.
   Art. 15.- (1)Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
   (2)Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
   (3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.
   (4)În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate.
   (5)Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
   Art. 16.- (1)Auditorii de justiţie beneficiază de o indemnizaţie lunară corespunzătoare funcţiei de magistrat stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
   (2)Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru magistraţii stagiari.
   (3)Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
   (4)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în magistratură.
   (5)Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.
   Art. 17.- (1)Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.
   (2)Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
   a)avertismentul;
   b)diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni sau proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
   c)exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.
   (3)Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului.
   (4)Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) se aplică de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
   (5)Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (3) şi
   (4)pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.
   (6)În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.
   (7)Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
   Art. 18.- (1)După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
   (2)Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
   (3)Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca magistrat şi este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.
   Art. 19.- (1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror.
   (2)În cazul în care un magistrat absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie indemnizaţia de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

CAPITOLUL II
 Magistraţii stagiari

   Art. 20.- (1)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
   (2)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.
   Art. 21.- (1)Durata stagiului este de 3 ani.
   (2)În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.
   (3)Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.
   Art. 22.- (1)Judecătorii stagiari au dreptul să facă parte din completul de judecată numai alături de un judecător inamovibil.
   (2)Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate.
   Art. 23.- (1)Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea magistraţilor stagiari întocmeşte anual un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
   (2)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde în mod obligatoriu avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
   Art. 24.- (1)După încheierea perioadei de stagiu, magistraţii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
   (2)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar.
   (3)Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
   (4)După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.
   Art. 25.- (1)Examenul de capacitate al magistraţilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
   (2)Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
   (3)Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, se depun la Institutul Naţional al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
   Art. 26.- (1)Comisia pentru examenul de capacitate este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, cadre didactice din învăţământul juridic universitar acreditat sau din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2)Comisiile pentru examenul de capacitate sunt alcătuite, după caz, din judecători, respectiv procurori, precum şi din cadre didactice din învăţământul juridic universitar acreditat.
   Art. 27.- (1)Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.
   (2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al magistraţilor. La susţinerea probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiei prevăzute la art. 26 alin. (1).
   (3)Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.
   Art. 28.- (1)Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţă publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
   (2)După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
   (3)Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.
   Art. 29.- (1)După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2)Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Judecătorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari numai pentru posturi de procuror.
   (3)Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
   (4)La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, deţinătorul titlului de doctor în drept, cel care are o vechime mai mare în magistratură ori magistratul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat.
   (5)Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

 CAPITOLUL III
 Numirea magistraţilor
 
   Art. 30.- (1)Judecătorii inamovibili şi procurorii care se bucură de stabilitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2)Propunerile de numire se fac în cel mult 3 luni de la data validării examenului de capacitate.
   (3)În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, magistraţii în funcţie primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de magistrat stagiar.
   Art. 31.- (1)Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor potrivit prezentei legi, precum şi avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
   (2)În termen de cel mult 3 luni de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.
   (3)După numirea în funcţia de magistrat, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
   (4)Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.
   (5)Profesorii universitari din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat sau magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 5 ani de la numire în condiţiile legii şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite în magistratură fără concurs.
   Art. 32.- (1)Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire."
   (2)Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
   (3)Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea actului de numire.
   (4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de doi dintre magistraţii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.
   (5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie în cadrul corpului magistraţilor.
   (6)Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule.

   CAPITOLUL IV
 Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a magistraţilor
   Art. 33.- (1)Formarea profesională continuă a magistraţilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei.
   (2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de magistrat, precum şi în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.
   Art. 34.- Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a magistraţilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui magistrat, prin pregătire individuală.
   Art. 35.- (1)Magistraţii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
   (2)Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a magistraţilor.
   (3)Formarea profesională continuă a magistraţilor se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.
   Art. 36.- (1)În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
   (2)Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează magistraţii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a magistraţilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.
   Art. 37.- (1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională a magistraţilor, activitatea acestora este supusă anual unei evaluări privind îndeplinirea cu celeritate a lucrărilor, practica de casare sau, după caz, infirmările de soluţii, obligaţia de formare profesională continuă, comportamentul în cadrul raporturilor de serviciu şi îndeplinirea celorlalte îndatoriri profesionale prevăzute de lege.
   (2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite în circumscripţia curţii de apel, respectiv a parchetului de pe lângă curtea de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori.
   (3)Evaluarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (4)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
   (5)Regulamentul privind procedura de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 38.- (1)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a magistratului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin. (2) sau (3), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.
   (2)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
   (3)În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor prevăzute la art. 37 alin. (2) sau (3) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea magistratului pentru a fi audiat este obligatorie.
   (4)Hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.
   Art. 39.- (1)Magistraţii care primesc calificativul nesatisfăcător sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
   (2)Magistraţii care primesc calificativul satisfăcător în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
   (3)Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.
   (4)Magistratul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul nesatisfăcător sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 40.- (1)Evoluţia carierei de magistrat de la intrarea în magistratură până la încetarea funcţiei se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
   (2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
   (3)Magistratul are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar.
   Art. 41.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii constituie şi actualizează o bază de date cuprinzând magistraţii care s-au remarcat în activitatea lor profesională.
   (2)În aprecierea activităţii profesionale se acordă importanţă următoarelor criterii:
   a)rezultatele evaluărilor activităţii profesionale a magistratului;
   b)deţinerea de titluri şi grade academice sau didactice în învăţământul juridic superior;
   c)absolvirea unor cursuri de specializare;
   d)susţinerea de comunicări ştiinţifice, referate sau alte lucrări în cadrul unor congrese, seminarii, mese rotunde sau al altor forme de dezbatere ştiinţifică;
   e)publicarea de lucrări de specialitate juridică;
   f)deţinerea unor funcţii de specialitate în institute de cercetare interne sau internaţionale;
   g)cunoaşterea unor limbi străine;
   h)deţinerea cunoştinţelor de operare pe calculator;
   i)orice alte asemenea elemente care pot caracteriza cariera magistratului.
   (3)Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în baza de date prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile legii.

   CAPITOLUL V
 Promovarea magistraţilor şi accesul la funcţiile de conducere
   SECŢIUNEA 1
 Promovarea în funcţii de execuţie la tribunale,
curţi de apel şi la parchete
   Art. 42.- (1)Promovarea în funcţii de execuţie reprezintă recunoaşterea performanţelor profesionale ale magistraţilor şi constituie o componentă a carierei acestora.
   (2)Promovarea magistraţilor se face numai cu consimţământul lor.
   Art. 43.- (1)Promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, ţinându-se seama de vechimea în magistratură şi de activitatea profesională a magistratului, precum şi de posturile vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
   (2)Concursul pentru promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se organizează, anual sau ori de câte ori este nevoie, de Institutul Naţional al Magistraturii, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (3)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor magistraţilor, prin curţile de apel şi parchete, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
   Art. 44.- (1)Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie magistraţii care în ultimii 3 ani înaintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au săvârşit abateri disciplinare şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
   a)8 ani vechime în magistratură, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat pentru minori şi familie;
   b)12 ani vechime în magistratură, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel;
   c)15 ani vechime în magistratură, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
   Art. 45.- Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
   Art. 46.- (1)Concursul de promovare în funcţii de execuţie constă în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic, precum şi în elaborarea unui studiu de specialitate.
   (2)Probele scrise şi orale se susţin la una dintre următoarele discipline, în funcţie de specializarea magistratului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat, precum şi, indiferent de specializare, procedura civilă sau procedura penală. Studiul de specialitate va aborda probleme ce ţin de competenţa instanţei sau a parchetului unde magistratul solicită promovarea, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi drept comparat.
   Art. 47.- În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea magistraţilor declaraţi admişi.
   SECŢIUNEA a 2-a
 Accesul la funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor,
tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor
 
 
   Art. 48.- (1)Promovarea în funcţii de conducere la instanţele judecătoreşti şi parchete se face pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre magistraţii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o bună capacitate de organizare şi decizie.
   (2)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti şi parchete este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (3)Magistraţii îşi pot depune candidaturile însoţite de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere la instanţa ori parchetul pentru care candidează, precum şi orice alte acte considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii.
   (4)Selecţia magistraţilor pentru promovarea în funcţii de conducere se face de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza dosarelor profesionale, a criteriilor stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a informaţiilor cuprinse în baza de date prevăzută la art. 41 alin. (1), a proiectului menţionat la alin. (3) şi a unui interviu.
   (5)Pentru realizarea selecţiei prevăzute la alin. (4) sunt necesare cel puţin două candidaturi.
   Art. 49.- (1)Pentru promovarea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:
   a)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani în magistratură;
   b)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 10 ani în magistratură;
   c)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, judecător inspector şi procuror inspector, o vechime de 15 ani în magistratură;
   d)pentru funcţia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o vechime de 18 ani în magistratură.
   (2)Pentru promovarea în funcţii de conducere, magistratul trebuie să aibă dreptul să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care solicită promovarea în funcţia de conducere.
   Art. 50.- (1)La încetarea mandatului funcţiei de conducere, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o altă funcţie de conducere din magistratură la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţă sau la orice parchet, în condiţiile legii.
   (2)Revocarea din funcţia de conducere se poate dispune, după caz, de Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor sau ale parchetelor ori ca sancţiune disciplinară, în condiţiile legii.

   SECŢIUNEA a 3-a
 Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi accesul la funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie
 
 
   Art. 51.- (1)Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii sau procurorii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime efectivă în magistratură sau în învăţământul juridic superior acreditat de cel puţin 15 ani.
   (2)Evidenţa posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (3)Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii.
   (4)Candidaturile prevăzute la alin. (3) se analizează de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prezintă Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovării.
   Art. 52.- (1)Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură sau în învăţământul juridic superior acreditat, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii.
   (2)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
   (3)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
   (4)Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinară.
   Art. 53.- (1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
   (2)Revocarea din funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere prevăzuţi la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinară.
   Art. 54.- La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 52 şi 53, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet sau la altă instanţă sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţă sau parchet.

   CAPITOLUL VI
 Delegarea, detaşarea şi transferul
 
   Art. 55.- (1)În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega, cu acordul lor, judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată.
   (2)Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul lor, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1).
   (3)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (4)Delegarea magistraţilor se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită cu acordul magistratului cel mult 60 de zile într-un an.
   (5)Pe perioada delegării magistraţii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege.
   Art. 56.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detaşarea magistraţilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice.
   (2)Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
   (3)În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine.
   (4)După încetarea detaşării, magistratul revine la postul deţinut anterior.
   Art. 57.- Delegarea şi detaşarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
   Art. 58.- Transferul magistraţilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.
   Art. 59.- La cerere, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

   CAPITOLUL VII
 Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de magistrat

 

   Art. 60.- (1)Magistratul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
   a)când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa;
   b)când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.
   (2)Suspendarea din funcţie a magistratului se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
   (3)În perioada suspendării din funcţie, magistratului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.
   Art. 61.- (1)În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată magistratului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
   (2)Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de magistrat, suspendarea din funcţie încetează, iar magistratul este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.
   Art. 62.- (1)În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită în condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e).
   (2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a magistratului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune Preşedintelui României eliberarea sa din funcţie.
   (3)În perioada suspendării, magistratului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
   Art. 63.- (1)Magistraţii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
   a)demisie;
   b)pensionare, potrivit legii;
   c)transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
   d)incapacitate profesională;
   e)ca sancţiune disciplinară;
   f)condamnarea definitivă a magistratului pentru o infracţiune;
   g)neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2).
   (2)Eliberarea din funcţie a magistraţilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii comunică hotărârea de aplicare a sancţiunii rămasă irevocabilă Administraţiei Prezidenţiale, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie de către Preşedintele României.
   (3)Eliberarea din funcţie a magistraţilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
   (4)În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa magistratului este necesară.
   (5)Magistratul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.
   Art. 64.- (1)Magistraţii pot fi menţinuţi în funcţie, după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 68 de ani, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.
   (2)În mod excepţional, magistraţii pensionaţi pentru limită de vârstă pot fi reîncadraţi în funcţie până la împlinirea vârstei de 68 de ani, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (1).

   CAPITOLUL VIII
 Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 
 
   Art. 65.- (1)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte din corpul magistraţilor şi se bucură de stabilitate.
   (2)Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs.
   (3)Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de magistrat.
   Art. 66.- (1)Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani în această funcţie.
   (2)Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în această funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.
   (3)Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel puţin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.
   (4)Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, consilieri juridici, cadre didactice din învăţământul superior cu o vechime de cel puţin 6 ani, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 10 ani.
   Art. 67.- (1)Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
   a)coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b)ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecători, ca instanţă disciplinară.
   (2)Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 68.- Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:
   a)participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători;
   b)repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată;
   c)asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.
   Art. 69.- Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.
   Art. 70.- Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
   Art. 71.- Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.
   TITLUL III
 Drepturile şi îndatoririle magistraţilor
 
   Art. 72.- Stabilirea drepturilor magistraţilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de magistrat, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru magistraţi şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
   Art. 73.- (1)Pentru activitatea desfăşurată, magistraţii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.
   (2)Drepturile salariale ale magistratului nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea magistraţilor se stabileşte prin lege specială.
   (3)Salarizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.
   Art. 74.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, are dreptul şi obligaţia de a apăra corpul magistraţilor şi pe membrii acestuia împotriva oricărui act care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea magistratului în înfăptuirea actului de justiţie ori crea suspiciuni cu privire la acestea.
   (2)Magistratul care consideră că independenţa şi imparţialitatea îi sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea judiciară sau de influenţare a evoluţiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.
   (3)Informaţiile de interes public referitoare la activitatea judiciară a magistraţilor, care intră sub incidenţa Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, se pot solicita numai prin intermediul birourilor de informaţii şi relaţii publice din cadrul instanţelor şi parchetelor sau prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 75.- (1)Magistraţii sunt liberi să se asocieze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 10 alin. (3).
   (2)Este interzis organizaţiilor profesionale ale magistraţilor să constituie sau să adere la alte asociaţii decât cele profesionale.
   Art. 76.- (1)Magistraţii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
   (2)Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
   Art. 77.- (1)Magistraţii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei sau, după caz, ale Ministerului Public, pentru viaţă, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
   (2)La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează.
   (3)Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
   (4)Magistraţii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1).
   (5)Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurări a magistraţilor.
   Art. 78.- (1)Magistraţii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
   (2)Magistraţii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile magistraţilor.
   (3)Magistraţii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
   (4)Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.
   (5)Magistraţii au dreptul la atribuirea locuinţelor de serviciu, iar după 10 ani de vechime în magistratură le pot cumpăra.
   Art. 79.- Magistraţii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
   Art. 80.- (1)Magistraţii cu vechime continuă în magistratură în ultimii 20 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile beneficiază de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
   (2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat şi se înregistrează, potrivit legii.
   (3)Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (4)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului magistratului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea magistratului la data decesului.
   Art. 81.- (1)Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
   (2)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.
   (3)De pensia de serviciu beneficiază şi magistraţii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.
   (4)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.
   (5)De prevederile alin. (4) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de magistrat din motive neimputabile.
   Art. 82.- Soţul supravieţuitor şi copiii magistraţilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiază de pensie de urmaş dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 83.- (1)Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
   (2)Pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate.
   (3)De dispoziţiile alin. (2) beneficiază şi magistraţii pensionari.
   Art. 84.- Magistraţii pot fi pensionaţi anticipat în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se, în mod corespunzător, drepturile prevăzute în prezenta lege.
   Art. 85.- Constituie vechime în magistratură perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi.
   Art. 86.- (1)Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei.
   (2)Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea anuală a activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică prevăzut la alin. (1).
   Art. 87.- (1)Pentru merite deosebite în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi vechime îndelungată în magistratură ca judecător sau procuror, magistraţii în activitate, care au obţinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar clasele I-III.
   (2)În mod excepţional, Diploma Meritul judiciar poate fi conferită şi magistraţilor pensionari care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi au avut o contribuţie deosebită la înfăptuirea actului de justiţie, precum şi personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, dacă au avut o contribuţie deosebită la organizarea şi administrarea justiţiei, la elaborarea legislaţiei ori la formarea iniţială şi continuă a personalului din sistemul justiţiei.
   (3)Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 88.- (1)Diploma Meritul judiciar se conferă astfel:
   a)Diploma Meritul judiciar clasa I, pentru 20 de ani vechime;
   b)Diploma Meritul judiciar clasa II, pentru 15 ani vechime;
   c)Diploma Meritul judiciar clasa III, pentru 10 ani vechime.
   (2)Modelul diplomelor şi modul de confecţionare a acestora se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de ministrul justiţiei.
   Art. 89.- (1)Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.
   (2)Relaţiile magistraţilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.
   Art. 90.- (1)Magistraţii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora.
   (2)Magistraţii sunt obligaţi să desfăşoare activitatea judiciară în mod independent, dând dovadă de o conduită imparţială şi să respecte secretul profesional.
   (3)Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.
   Art. 91.- (1)Magistraţii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
   (2)Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
   Art. 92.- Magistraţii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.
   TITLUL IV
 Răspunderea magistraţilor
   CAPITOLUL I
 Dispoziţii generale
   Art. 93.- Magistraţii răspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, în condiţiile legii.
   Art. 94.- (1)Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
   (2)Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
   (3)Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.
   (4)Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a magistratului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
   (5)Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către magistrat.
   (6)Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
   (7)După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
   (8)Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.
   Art. 95.- (1)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
   (2)Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

   CAPITOLUL II
 Răspunderea disciplinară a magistraţilor
 
   Art. 96.- Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
   Art. 97.- Constituie abateri disciplinare:
   a)încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind magistraţii;
   b)nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al magistraţilor;
   c)intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat;
   d)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
   e)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
   f)nerespectarea în mod repetat a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
   g)refuzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
   h)reţinerea repetată a dosarelor peste timpul necesar efectuării lucrărilor sau studiului dosarului;
   i)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii sau dispusă, potrivit legii, de conducătorul instanţei ori parchetului;
   j)neglijenţa gravă sau repetată în rezolvarea lucrărilor;
   k)efectuarea cu întârziere a lucrărilor;
   l)absenţele nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori plecarea de la program, în mod repetat;
   m)atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili.
   Art. 98.- Sancţiunile disciplinare care se pot aplica magistraţilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
   a)avertismentul;
   b)diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
   c)mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel;
   d)revocarea din funcţia de conducere ocupată;
   e)excluderea din magistratură.
   Art. 99.- Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 98 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

 

   TITLUL V
 Dispoziţii tranzitorii şi finale
 
 
   Art. 100.- (1)Magistraţii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care sunt numiţi.
   (2)Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, încuviinţarea se acordă de către ministrul justiţiei.
   (3)În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat neîntârziat de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia. Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, va fi informat ministrul justiţiei.
   Art. 101.- (1)Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.
   (2)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile, îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.
   Art. 102.- Magistraţii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic, au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de magistrat.
   Art. 103.- (1)Magistraţii în funcţie şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime.
   (2)Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată prin Legea nr. 347/2003 , în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi, gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.
   Art. 104.- (1)Dispoziţiile prezentei legi privind vechimea necesară pentru ocuparea funcţiei de judecător sau procuror şi pentru promovarea în aceste funcţii se aplică începând cu 1 ianuarie 2005.
   (2)Până la data de 1 ianuarie 2005, pot fi numite în magistratură, în condiţiile art. 31, şi persoanele care au ocupat cel puţin 5 ani funcţia de personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat consultant, asistent judiciar, avocat, notar, jurisconsult, consilier juridic, cadru didactic din învăţământul superior acreditat ori de cercetare în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române sau funcţii de specialitate juridică în administraţia publică, în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului sau Consiliului Legislativ.
   Art. 105.- (1)Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor militari.
   (2)Perioada în care judecătorii financiari, judecătorii financiari inspectori, procurorii financiari şi consilierii secţiei jurisdicţionale ai Curţii de Conturi au exercitat aceste funcţii în cadrul Curţii de Conturi se consideră vechime în magistratură.
   (3)Perioada în care personalul de specialitate juridică a funcţionat în fostele arbitraje de stat constituie vechime în magistratură.
   Art. 106.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
   a)Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
   b)Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
   c)Regulamentul privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al magistraţilor stagiari;
   d)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură;
   e)Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a magistraţilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
   f)Regulamentul privind concursul de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor;
   g)Regulamentul privind concediile magistraţilor.
   (2)Regulamentele prevăzute la alin. (1) se adoptă în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
   Art. 107.- (1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
   a)dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
   b)dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 şi art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
   (3)Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.

   Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
   
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR                        PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER DORNEANU NICOLAE VĂCĂROIU

   Bucureşti, 28 iunie 2004.
   Nr. 303.

   ANEXĂ    *)
   __________
   *)Anexa este reprodusă în facsimil.

   Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor

   A.Perfecţionarea pregătirii profesionale
   
   1. FORMA     PERFECŢIONARE ORGANIZATĂ LA NIVELUL INSTANŢEI SAU, DUPĂ CAZ, AL CURŢII DE APEL
ŞI LA NIVELUL PARCHETELOR DE PE LÂNGĂ ACESTEA - ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL
TEMA ____________________________________________________
REZULTATELE OBŢINUTE ____________________________________

2. FORMA PERFECŢIONARE CENTRALIZATĂ (Institutul Naţional al Magistraturii, instituţii de
învăţământ superior din ţară sau străinătate ori alte forme de perfecţionare centralizată)
PERIOADA LOC DESFĂŞURARE DISCIPLINA REZULTATE
________ ┌────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ____________
└────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘
________ ┌────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ____________
└────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘

3. FORMA SPECIALIZARE, SCHIMB EXPERIENŢĂ
PERIOADA ŢARA LOCALITATEA DISCIPLINA TEMA
_______ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐
└────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘
_______ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐
└────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘

PARTICIPARE LA SIMPOZIOANE, CONFERINŢE, etc.
PERIOADA ŢARA LOCALITATE TEMA LUCRARE PREZENTATĂ (dacă este cazul)
____ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────┐
└────────────┘ └────────────┘ └────────────┘ └──────────────────────────────────┘
____ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────┐
└────────────┘ └────────────┘ └────────────┘ └──────────────────────────────────┘
INSTITUŢIA CARE A PROPUS PARTICIPAREA ______________________________

4. LUCRĂRI PUBLICATE NR. TOTAL: _____________ DINTRE CARE:
DATA LOC APARIŢIE TIP TITLU
(Editura, Revista, etc.) (Articol, Lucrare, etc.)
_________ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────────────┐
└──────────────────────┘ └──────────────────────┘ └──────────────────────────────┘
_________ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────────────┐
└──────────────────────┘ └──────────────────────┘ └──────────────────────────────┘

5. ACTIVITATE DIDACTICĂ
INSTITUŢIA FUNCŢIA DISCIPLINA
┌─────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐
│ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘

   B.Activitate profesională a judecătorilor
   
   I. Activitatea de judecată:
MEDIA PE INSTANŢĂ
TOTAL SAU, DUPĂ CAZ, PE
SECŢIE
1. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATĂ LA CARE A PARTICIPAT __________________ __________________
2. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATĂ CONDUSE __________________ __________________
3. NR. PARTICIPĂRI COMPLETE SPECIALIZATE __________________ __________________
4. NR. DOSARE RULATE __________________ __________________
5. NR. HOTĂRÂRI PRONUNŢATE __________________ __________________
6. OPERATIVITATEA ÎN SOLUŢIONAREA CAUZELOR __________________ __________________
7. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE __________________ __________________
8. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE PESTE TERMEN __________________ __________________
9. NR. HOTĂRÂRI CASATE __________________ __________________
10. NR. HOTĂRÂRI CASATE IMPUTABILE __________________ __________________
DIN CARE:
- CU OBIECŢIUNILE MAGISTRATULUI APRECIATE CA
ÎNTEMEIATE DE INSTANŢĂ/SECŢIILE SPECIALIZATE __________________

II. Alte activităţi ale judecătorului:
1. Activitatea de judecător de serviciu sau delegat
Compartiment ______________________________

2. Observaţii de proiecte de acte normative ___________________________
3. Plângeri, reclamaţii, cereri soluţionate ___________________________
4. Alte activităţi ____________________________________________________

   C.Activitatea profesională a procurorilor

   1.DOSARE de anchetă ________________ din care rechizitorii _________________
   2.DOSARE de supraveghere ___________ din care rechizitorii _________________
   3.INCULPAŢI trimişi în judecată ________ din care arestaţi _________________
   4.Operativitate în rezolvarea cauzelor _____________________________________
   5.CONCLUZII în:
   -latura penală a cauzei _____________________________________
   -latura civilă a cauzei _____________________________________
   6.Exercitarea acţiunii civile din oficiu ___________________________________
   7.Soluţii infirmate ________________________________________________________
   8.Căi de atac exercitate ________________ din care admise __________________
   9.Referate pentru recurs în anulare întocmite ______ din care admise _______
   10.Dosare restituite de instanţă în vederea refacerii sau completării urmăririi penale, cu excepţia celor restituite ca urmare a extinderii acţiunii sau a procesului penal _____________________________
   11.Dosare restituite la procuror în vederea refacerii rechizitoriului ______
   12.Alte activităţi ale procurorului:
   -Note de studiu ____________________________________________________________
   -Observaţii la proiecte de acte normative __________________________________
   -Note, memorii, referate ___________________________________________________

   D.Criterii şi parametri în evaluarea performanţelor magistraţilor
care deţin funcţii de conducere
   
                                                          CALIFICATIVUL ACORDAT
a) Capacitatea de organizare şi decizie _______________________
b) Gradul de comunicativitate _______________________
c) Atitudinea în relaţiile cu:
- magistraţii _______________________
- personalul auxiliar _______________________
- petiţionarii _______________________
- alte instituţii _______________________
d) Gradul de complexitate a cauzelor _______________________
c) Obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor _______________________
f) Organizarea şi supravegherea pregătirii profesionale _______________________
g) Capacitatea de a gestiona situaţiile de criză _______________________

   E.Parametri profesionali, organizatorici şi de conduită
   
                                                           CALIFICATIVUL ACORDAT
1. a) Capacitatea de interpretare şi aplicare a legii _____________________
b) Respectarea normelor procedurale în activitatea
desfăşurată _____________________
c) Calitatea hotărârilor/actelor de urmărire penală _____________________
d) Gradul de complexitate a cauzelor _____________________
e) Rezolvarea lucrărilor în termen _____________________
f) Cunoaşterea, asimilarea şi aplicarea jurisprudenţei
Curţii Constituţionale şi a C.E.D.O. _____________________
2. a) Perseverenţa _____________________
b) Iniţiativa _____________________
c) Autoritatea _____________________
d) Puterea de muncă _____________________
e) Spiritul de analiză şi sinteză _____________________
3. a) Respectarea disciplinei muncii _____________________
b) Atitudinea în relaţiile cu colegii _____________________
c) Atitudinea în raporturile cu justiţiabilii _____________________
d) Respectarea normelor Codului deontologic al
magistraţilor _____________________

   F.CALIFICATIV ACORDAT: _____________________________________________________

   G.CALIFICATIV FINAL ACORDAT DUPĂ CONTESTAŢIE: ______________________________