OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ

Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar.
          
Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la īndatoririle de serviciu, precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei.
            Pentru  săvārşirea de abateri, legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare.
            Īn cazul procurorilor acţiunea disciplinară se exercită de consiliile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii formată dintr-un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.
            Comisia de disciplină poate fi sesizată īn legătură cu abaterile disciplinare ale procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.
            Īn vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se efectuează de inspectori din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.
            
Ascultarea şi verificarea apărărilor procurorului cercetat sunt obligatorii.
            Rezultatul verificărilor prealabile se īnaintează comisiei de disciplină īn termen de 60 de zile de la īnregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii.
            Dacă consideră că sunt īndeplinite condiţiile legale, comisia de disciplină sesizează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru judecarea acţiunii disciplinare.
            Hotărārile secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară pot fi atacate cu recurs, īn termen de 15 zile de la comunicare, la completul de 9 judecători ai Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
             Hotărārea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.
            Īn cazul excluderii din magistratură, hotărārea irevocabilă se transmite Preşedintelui Romāniei, īn vederea emiteri decretului de eliberare din funcţie.
 

1.RĂSPUNDEREA CIVILA A PROCURORILOR

 Legislaţia romānă reglementează expres un singur caz īn care poate fi angajată răspunderea civilă a procurorului şi anume cel al reparării pagubei produse prin condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept. Conform art.504 Cod de procedură penală, orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă īn urma rejudecării cauzei s-a stabilit prin hotărāre definitivă că nu a săvārşit  fapta imputabilă ori că acea faptă nu exista. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoana īmpotriva căreia s-a luat o măsură preventivă, iar ulterior, pentru motivele arătate, a fost scoasă de sub urmărire penală sau a fost achitată.
              Īn cazul īn care reclamantului i s-a acordat despăgubirea solicitată, statul are, potrivit art.507 Cod de procedură penală, acţiune īn regres īmpotriva aceluia care cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă a provocat situaţia generatoare de daune.
              Īn acelaşi sens sunt şi prevederile art.98 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor.
 

           2.RĂSPUNDEREA PENALĂ A PROCURORILOR

            Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, īmpotriva antrenării lor abuzive īn procese penale şi  proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de altă natură.
             De menţionat, īn acest sens, că cea mai importantă măsură de protecţie o constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.
             Conform art.209 alin.3 şi 4 şi art.29 pct.1 lit.f din Cod de procedură penală, urmărirea penală īn cazul infracţiunilor săvārşite de procurori se face obligatoriu de către procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care, potrivit legii, judecă īn primă instanţă cauza, care īn această situaţie este Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar instanţa corespunzătoare este Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
            Magistratul procuror nu va putea fi cercetat de organele poliţiei sau de alte organe de cercetare penală.
             De asemenea, aşa cum s-a mai arătat „magistraţii, inclusiv procurorii, nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv fără īncuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii”.

 
   
  © Copyright 2006 PICCJ.